Imaginaţi-vă interiorul unui şemineu. Este acoperit cu funingine. La fel, sistemul nostru respirator care include plămânii, este căptuşit în interior cu o funingine care nu este binevenită de la fumul de ţigară. Alveolele pulmonare în care se face schimbul gazos şi căile aeriene respiratorii nu sunt create pentru acest fel de deşeuri. Astfel fumatul reduce cantitatea de aer curat care intră în sistemul respirator. Cantitatea de oxigen care trece în sistemul circulator este redusă şi aceasta produce un efect advers la nivel cerebral ca şi la nivel cardiac.
Nicotina, un alcaloid foarte toxic, care este în compoziţia tutunului, are o acţiune negativă asupra inimii ducând la creşterea bătăilor cordului. Astfel, fumatul devine un factor major şi sigur de risc în apariţia bolilor cardiace
coronariene. O speranţă de viaţă de 20 de ani este pierdută de un bărbat fumător care moare de o boală cardiacă coronariană. Aproximativ un sfert din decese se produc din cauza bolilor cardiace coronariene sunt cauzate de efectele secundare ale fumatului. Documente ştiinţifice ne arată că decesele din cauza insuficienţei
cardiace bruşte sunt de trei ori mai mari la fumători decât la nefumători. Factorul de risc creşte direct proporţional cu numărul de ţigări fumate pe zi şi de perioada de când sunt fumători.
La fel este şi pentru cancerul pulmonar şi bronşic. Aici, de asemenea, un număr mare de fumători este supus unui risc mai mare decât alţii care fumează mult mai puţin. Oricine face parte din această categorie poate face o bronşită sau un cancer pulmonar. Majoritatea deceselor din cauza acestor două afecţiuni sunt produse de fumatul de ţigarete. Există date certe care arată că afectarea pulmonară poate fi reversibilă într-un grad destul de mare dacă fumătorul renunţă total la fumat. Părţile afectate din plămâni se pot vindeca singure.
Cei care fumează pipă şi ţigări pot dezvolta cancer de buză şi gură.
Nici un fumător nu este în siguranţă. Chiar fumatul moderat nu poate de aceea să fie recomandat. Un copil nenăscut al unei mame fumătoare se va naşte cu riscuri. Copilul poate muri în timpul primelor zile de viaţă. Dacă copilul supravieţuieşte va fi mai mic din punct de vedere fizic, şi înălţimea va fi mai
mică decât a copiilor a căror mame nu au fost fumătoare. Fumătorul trăieşte într-un miraj. Crede că este relaxant, îi stimulează gândirea şi îl face capabil să depăşească oboseala şi epuizarea prin aprinderea unei ţigări şi fumarea acesteia. Dar majoritatea acestor presupuneri sunt nefondate ştiinţific. Relaxarea, dacă există, este câştigată în dauna sănătăţii şi a duratei de viaţă.
Fumatul este în mare un obicei câştigat. Oamenii încep să fumeze pentru că ei cred că este la modă acest lucru sau pentru că prietenii lor reuşesc să-i determine să înceapă să fumeze. Unii fumători simt că sunt mult mai atractivi pentru sexul opus atunci când fumează. Alţii, cred că o întâlnire socială devine mult mai intimă dacă persoanele fumează. În realitate, toate acestea sunt produsul imaginaţiei fumătorilor. Pentru că îşi doresc să-şi justifice acest obicei, ei inventează suficiente motive.
Impactul social al fumatului nu este mai puţin rău decât efectul acestuia asupra inimii şi plămânilor. Un fumător face viaţa mizerabilă celorlalţi care nu sunt fumători şi care sunt întâmplător în compania lui, într-un compartiment de tren, în aeroport, la toaletă sau la un seminar. Acestea sunt victime fără voie ale fumatului pasiv, fie de la fumul de ţigară fie de la respiraţia fumătorilor. Aspectul fumătorului îi este în dezavantaj. Degetele îi îngălbenesc. Dinţii şi gingiile sunt deformate. Nici o apă de gură nu este suficientă pentru a-i împrospăta gura. În profunzimea sufletul lui nici un nefumător nu doreşte să stea lângă un fumător.
Un fumător îşi pierde repede simţul mirosului. El nu realizează cât de mare este această pierdere. Ajunge într-un stadiu când mirosul de la un buchet de flori nu trimite nici un semnal prin miros. Fumătorul îşi pierde şi simţul gustului. Mâncarea normal are aromă şi gust. Fumătorul le pierde pe amândouă. Renunţarea la fumat a unei persoane fumătoare nu este uşoară. Totuşi, uitânduse la stricăciunile pe care fumatul le provoacă corpului uman, orice fumător trebuie să facă un efort conştient şi puternic pentru a renunţa la fumat. Trebuie să aibă o voinţă foarte mare după ce a înţeles efectele adverse ale fumatului asupra sănătăţii, a bucuriei şi a fericirii de a rămâne lângă cei dragi. Problemele de sănătate provocate de fumat se vor agrava pe măsură ce trece timpul şi fumătorul îmbătrâneşte devenind mult mai inconfortabile şi mai supărătoare decât la un nefumător, dacă toţi fumătorii ar trăi atât de mult. Decizia de a renunţa la fumat trebuie să fie privită realist, având în vedere dificultăţile pe care le implică. Mai departe, este fie o renunţare totală sau deloc, deoarece cei care încearcă să reducă treptat numărul ţigărilor pe care le fumează în fiecare zi au tendinţa de a reveni la numărul iniţial.
Fabricile de ţigarete încearcă să-şi facă produsele cât mai ochioase, cu ambalaje cât mai atrăgătoare. Încearcă să prezinte bărbaţi şi femei din înalta societate care se relaxează cu o ţigară aprinsă care este ţinută cu stil între două degete. Este o fraudă asupra sănătăţii umane. Relaxarea care vine din fumatul ţigaretelor este foarte scumpă în termenii unei speranţe de viaţă. O fiinţă umană se poate relaxa mai bine doar dacă-şi închide ochii şi stă liniştită într-un metrou sau în maşină sau chiar în scaunul de la birou. Relaxarea este rezultatul unui
efort mental conştient. Putem încerca să ne relaxăm în multe feluri: ascultând muzică, făcând o plimbare dimineaţa sau seara, citind o carte interesantă, uitându-ne la o floare frumoasă sau la o pictură a unui maestru. Practic, un număr mare de tehnici de relaxare sunt posibile fără nici un cost pentru fiecare om. Nu trebuie să fumăm ţigări scumpe pentru a ne relaxa, ţigarete care ne fac găuri în buzunare ca şi în plămânii noştri.
Ce este fumatul?
Pentru a ne da mai bine seama ce este fumatul, incheiem cu un citat:
“Un obicei urât ochiului, neplăcut nasului,
deranjant pentru creier, periculos plămânilor
şi în adâncuri un fum urât mirositor foarte semănător
cu fumul iadului, al abisului fără fund.”
James I al Angliei
0 comments:
Trimiteți un comentariu